Nu pot nici a scrie.
Plâng amar în orice zi
Peste dragostea din poezie.
Plâng pe foaia din caiet,
Scriu doar câteva cuvinte,
Apoi le șterg, nu știu nimic
Și nimic nu mai țin minte.
Sunt pierdută în trecut,
În suflet e iubire.
Nu am nimic mai mult
Decât plăcuta amintire.
Am suflet trist, uscat
Și gându-mi e pustiu
Nimic nu am, nimic nu vreau,
Nimic eu nu mai știu.
Sunt doar o clip-amară
Ce-i frântă de acum,
Ca un apus în plină seară,
Ca o iubire prefăcută-n scrum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu